Să vorbesc cu tine
O alegorie a poveștilor de dragoste din zilele noastre, cu tot absurdul pe care îl conțin, prezentat însă într-o notă ludică și comică.
O alegorie a poveștilor de dragoste din zilele noastre, cu tot absurdul pe care îl conțin, prezentat însă într-o notă ludică și comică.
Un spectacol sonor cu muzici povestite de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan. În sufrageria Teatrelli, gazdele serii, alături de 10 muzicieni, au oferit lumii povești din culisele creației, locurile de unde vin și inspirația ce îi pune în mișcare.
Un spectacol inovator despre oraș și despre felul în care corpul se manifestă în el. Pornind de la doi termeni contemporani și două practici celebre deja, inclusiv în comportamentul social media – jpeg și GIF –, spectacolul recontextualizează rolul corpului uman, mișcarea și esența într-o înlănțuire de combinații artistice și tehnice unice.
2 actori – un EL și o EA. Și fiecare spectator cu o pereche de căști pe urechi – împreună în spațiu și conectați prin ceea ce văd, însă într-o experiență intimă și pur individuală prin ceea ce aud: orice șoaptă, zgomot, îndepărtare, apropiere, bătaie de inimă sau respirație devine, prin căști, un univers sonor pe care unul dintre actori îl împărtășește live cu fiecare spectator în parte.
Articulat ȋn jurul unui interviu marcant cu un regizor rus, devenit refugiat politic ȋn urma declanșării războiului ruso-ucrainian, spectacolul își propune să fie o radiografie a măcinărilor identitare și politice ale generației milenialilor.
Un performance teatral non-verbal ce explorează tematica prieteniei și a relațiilor umane, folosind o poveste simplă ca pretext pentru căutările artiștilor: trei prieteni buni se întâlnesc să gătească împreună un desert. Ceea ce este, aparent, senin și natural, începe să pulseze pe dedesubt.
Spectacolul explorează ce se întâmplă la nivel individual atunci când poveștile complicate sunt prezentate public într-o manieră simplificată sau chiar manipulatoare.
O alegorie a poveștilor de dragoste din zilele noastre, cu tot absurdul pe care îl conțin, prezentat însă într-o notă ludică și comică.
Un spectacol sonor cu muzici povestite de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan. În sufrageria Teatrelli, gazdele serii, alături de 10 muzicieni, au oferit lumii povești din culisele creației, locurile de unde vin și inspirația ce îi pune în mișcare.
Un spectacol inovator despre oraș și despre felul în care corpul se manifestă în el. Pornind de la doi termeni contemporani și două practici celebre deja, inclusiv în comportamentul social media – jpeg și GIF –, spectacolul recontextualizează rolul corpului uman, mișcarea și esența într-o înlănțuire de combinații artistice și tehnice unice.
2 actori – un EL și o EA. Și fiecare spectator cu o pereche de căști pe urechi – împreună în spațiu și conectați prin ceea ce văd, însă într-o experiență intimă și pur individuală prin ceea ce aud: orice șoaptă, zgomot, îndepărtare, apropiere, bătaie de inimă sau respirație devine, prin căști, un univers sonor pe care unul dintre actori îl împărtășește live cu fiecare spectator în parte.
Articulat ȋn jurul unui interviu marcant cu un regizor rus, devenit refugiat politic ȋn urma declanșării războiului ruso-ucrainian, spectacolul își propune să fie o radiografie a măcinărilor identitare și politice ale generației milenialilor.
Un performance teatral non-verbal ce explorează tematica prieteniei și a relațiilor umane, folosind o poveste simplă ca pretext pentru căutările artiștilor: trei prieteni buni se întâlnesc să gătească împreună un desert. Ceea ce este, aparent, senin și natural, începe să pulseze pe dedesubt.
Spectacolul explorează ce se întâmplă la nivel individual atunci când poveștile complicate sunt prezentate public într-o manieră simplificată sau chiar manipulatoare.